Mark Twain a spus odată: „Zvonurile despre moartea mea sunt foarte exagerate”. Dacă factorii de mediu din orientarea sexuală ar putea vorbi, atunci ar putea spune acelaşi lucru. Un lucru e cert, factorii sociali sau familiali care influenţează atracţiile sexuale au fost minimalizaţi de mulţi autori şi de presă. Cu toate acestea, un nou studiu danez susţine o reevaluare a rolului factorilor sociali in formarea orientării sexuale.
Studiul, care a apărut în numărul din octombrie 2006 al revistei Archives of Sexual Behavior sub semnătura epidemiologului danez Morten Frisch şi a statisticianului Anders Hviid, prezintă o analiză a datelor obţinute de la două milioane de bărbaţi şi femei. Cercetarea indică o legătură între factorii de mediu – locul naşterii şi relaţiile familiale – şi probabilitatea de a avea un partener de acelaşi sex sau de sex opus. Studiu arată şi că numărul de fraţi şi surori sporeşte probabilitatea de a avea un partener de sex opus. Această constatare contrazice astfel un alt studiu realizat în Canada, care anunţa că numărul de fraţi mai mari sporeşte probabilitatea homosexualităţii la bărbaţi.
Cercetătorii danezi nu au găsit nici o dovadă a teoriei că a avea fraţi mai mari sporeşte probabilitatea de a avea un partener de acelaşi sex. Din contră, ei au constatat că fraţii sau surorile mai în vârstă cresc probabilitatea de a avea un partener de sex opus. Alegerea unui partener homosexual sau a unui heterosexual poate constitui o evaluare, e adevărat nu perfectă, a preferinţelor sexuale.
În ceea ce priveşte aşa-numitul efect al ordinii naşterilor, autorii afirmă: „…Nu am găsit nici un indiciu că fraţii mai mari ar reprezenta o caracteristică la bărbaţii homosexuali”.
Cercetătorii au constatat că pentru fiecare an suplimentar în care părinţii unei persoane au rămas căsătoriţi, probabilitatea alegerii unui partener heterosexual la copii crește cu 1,6% la fii şi cu 1,0% la fiice. Spre deosebire, rata parteneriatelor homosexuale scade cu 1,8% la fii şi cu 1,4% la fiice, pentru fiecare an suplimentar de căsnicie a părinţilor lor. Însumând aceste efecte pe anii de copilărie şi adolescență, obţinem o influenţă remarcabilă.
În ceea ce priveşte parteneriatele homosexuale, cercetătorii au constatat vă locul naşterii are legătură cu orientarea sexuală. Naşterea într-un mediu urban crește probabilitatea alegerii unui partener homosexual şi o scade pe cea a unui partener heterosexual. Frisch şi Hviid remarcă: „…Studiul nostru este poate primul care indică faptul că locul naşterii are legătură cu opţiunile sexuale de la maturitate”.
Autorii au confirmat şi cercetările care sugerează că copiii care au parte de un divorţ al părinţilor au o probabilitate mai mică de a intra în parteneriate heterosexuale, în comparaţie cu copiii cu familii intacte.
Frisch şi Hviid au anunţat că „pentru bărbaţi, identitatea necunoscută a tatălui, divorţul părinţilor, convieţuirea de scurtă durată cu ambii părinţi şi lipsa îndelungată a tatălui sunt toate asociate cu o probabilitate sporită a homosexualităţii”.
Pentru femei, incidenţa parteneriatelor homosexuale este mai mare la cele ale căror părinţi au fost căsătoriţi pentru puţin timp şi la cele cu o mamă absentă din cauza abandonului sau a decesului în perioada adolescenței.
Luate laolaltă, constatările studiului arată că o familie intactă, cu mai mulţi copii, care locuieşte în mediul rural, comportă o probabilitate mai mare pentru o orientare heterosexuală la copiii lor.
Acest studiu nu a fost conceput pentru a examina toate posibilele contribuţii la orientarea sexuală şi nici nu ia în considerare situaţiile individuale. Ştim, de pildă, că homosexualii şi heterosexualii provin din toate tipurile de familii şi locuri. Ceea ce arată, totuşi, studiul danez, este faptul că factorii sociali şi familiali contribuie şi ei la formarea orientării sexuale. De asemenea, punând în discuţie aşa-numitul efect al ordinii naşterilor, studiul arată necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a evalua această teorie, pe baza unor date de calitate şi prin intermediul unor echipe de cercetători independente.
Într-un interviu, dr. Frisch a menţionat: „Factorii prenatali nu pot fi singurii responsabili pentru variaţia orientărilor sexuale… altfel, toate constatările noastre de dinamică familială şi urbană/rurală ar fi trebuit să nu indice nici o legătură”.
Studiul întăreşte ideea că factorii de mediu şi cei biologici contribuie împreună la formarea atracţiilor şi comportamentului sexual. Dr. Frisch a concluzionat că „indiferent de elementele care determină preferinţele sexuale ale unei persoane, studiul nostru arată importanta factorilor de mediu”.
Astfel, influenţele de mediu, despre care se spune că nu au nici o importantă, sunt la locul lor şi lucrează.
Sursa: www.wthrockmorton.com