Numele meu este Dawn Stefanowicz şi am crescut într-o casă de homosexuali, în anii 1960-70, în Toronto. Am văzut acolo mulţi oameni, subcultura gay şi practici sexuale la vedere, aspecte pe care le-am prezentat detaliat în cartea mea Out From Under: The Impact of Homosexual Parenting (La lumină: Impactul parentingului homosexual). De asemenea, am fost martor în faţa Comisiei Senatului pe Probleme Juridice şi Constituţionale cu privire la Legea C-250 (incitarea la ură).

Principala mea preocupare este aceea că copiii nu sunt luaţi în considerare atunci când se dezbate legalizarea căsătoriilor homosexuale. Totuşi, oare activiştii homosexuali nu prevăd, ca următor pas pe agenda lor, solicitarea legalizării adopţiilor de către homosexuali? Am analizat câteva dintre riscurile de sănătate fizică şi psihologică la adresa copiilor crescuţi în asemenea situaţii. Eu însămi am fost expusă unui risc mare de a contracta boli cu transmitere sexuală din cauza unei agresiuni sexuale, a comportamentelor sexuale ale tatălui mei şi a multiplilor parteneri. Chiar şi atunci când tatăl meu era implicat în ceea ce păreau a fi relaţii monogame, el continua să caute relaţii sexuale cu anonimi.

La un moment dat am reuşit să manifest înţelegere şi dragoste pentru tatăl meu. Mi-a mărturisit regretele sale de-o viaţă. Din nefericire, tatăl meu, când era copil, fusese abuzat sexual şi fizic de nişte adulţi. Din cauza aceasta, a suferit de depresie, a avut probleme de auto-control, furie, tendinţe de suicid şi dependinţe sexuale. A încercat să-şi împlinească nevoia legitimă de a primi susţinerea, afecţiunea şi atenţia tatălui său, prin relaţii trecătoare şi promiscue. El şi partenerii săi s-au întâlnit cu diferite BTS pe măsură ce cutreierau America. Partenerii lui, pentru care nutream compasiune şi milă, îşi scurtau considerabil viaţa prin sinucidere, HIV sau SIDA. În cele din urmă şi tatăl meu a murit de SIDA în 1991.

Sunt experienţele mele din copilărie unice? Potrivit unui număr tot mai mare de mărturii, experţi şi organizaţii, există numeroase dovezi privind unele aspecte comune din experienţa mea [2-13]. Nu numai că un copil se dezvoltă cel mai bine în compania unei mame şi a unui tată căsătoriţi [14,15], dar ei au nevoie de părinţi monogami responsabili care nu au relaţii sexuale extramaritale. Promiscuitatea părinţilor, abuzul şi divorţul îi afectează pe copii.

Dacă se vor legaliza căsătoriile homosexuale, o persoană, un cuplu sau un grup care practică orice formă de comportament sexual va putea să obţină copii din relaţii heterosexuale anterioare, prin noile tehnologii reproductive sau prin adopţie, datorită termenului nedefinit de orientare sexuală.

Acest lucru va forţa publicul şi agenţiile de adopţii să încredinţeze copii unor cupluri experimentale, în caz contrar ele putând fi acuzate de discriminare. Care este mediul cel mai bun pentru naşterea sau adopţia unui copil? [16] Numeroasele experienţe personale, profesionale şi sociale cu tatăl meu nu m-au învăţat nici un respect pentru moralitate, autoritate şi dragoste părintească. Am fost redusă la tăcere într-un mod opresiv, neavând voie să vorbesc despre tatăl meu, despre partenerii săi, despre stilul său de viaţă şi despre întâlnirile sale, fără a fi bătută şi ameninţată de el.

Cât timp am locuit cu el a trebuit să respect regulile lui. Da, îl iubeam, dar mă simţeam abandonată şi neglijată întrucât nevoile mele erau ignorate de un tată care dispărea brusc de acasă ca să petreacă zile în compania partenerilor lui. Pe aceştia nu îi interesa de mine. Am fost martora unor abuzuri casnice homosexuale, avansuri sexuale către minori şi schimbarea partenerilor sexuali de parcă oamenii erau mărfuri. Am încercat să suplinesc lipsa dragostei tatălui meu în compania unor băieţi, de la vârsta de 12 ani.

De la o vârstă tânără, m-am întâlnit cu un limbaj sexual explicit, cu un stil de viaţă hedonist, cu manifestări homosexuale şi cu locuri de întâlnire pentru homosexuali. Copil fiind, sexul mi se părea ceva normal. M-am întâlnit cu tot felul de manifestări sexuale, fără nici o limită, inclusiv sex în băi publice, travestism, sodomie, nuditate homosexuală, lesbianism, bisexualitate, recrutare de minori, voyeurism şi exhibiţionism. Nu lipsea sado-masochismul, cu demonstraţii practice. Alcoolul şi drogurile erau şi ele acolo, pentru a reduce inhibiţiile din relaţiile tatălui meu.

Tatălui meu îi plăceau mult hainele unisex, aspectele neutre, şi avea o pasiune pentru un travestit din acea epocă. Eu aveam pe atunci opt ani. Astfel, nu am putut percepe valoarea diferenţele complementare biologice dintre bărbaţi şi femei şi nici nu am putut vedea rostul căsătoriei. Mi-am spus că nu voi avea niciodată copii, dat fiind că eu creşteam într-un mediu nesigur, în care copiii erau ignoraţi cu desăvârşire. Date fiind aceste experienţe ale mele, întreb: „Pot copiii avea rezultate şcolare, financiare, psihologice, sociale şi comportamentale bune, dacă cresc în asemenea situaţii experimentale?” Vă pot spune că am suferit mult timp din cauza acestor situaţii, iar aceste aspecte sunt documentate ştiinţific.

Peste douăzeci de ani de expunere directă la asemenea experienţe nefireşti mi-au indus un sentiment de nesiguranţă, depresie, gânduri de suicid, teamă, anxietate, respect de sine scăzut, probleme de odihnă şi confuzie sexuală. Conştiinţa şi inocenţa mea au fost grav afectate. Am văzut că şi ceilalţi membri ai familiei au suferit la fel de mult.

Am reuşit abia pe la vârsta de 20-30 de ani, după ce am luat nişte decizii de viaţă majore, să încep să realizez că creşterea într-un astfel de mediu mă afectase enorm. Vindecarea mea a implicat recunoaşterea realităţii, acceptarea consecinţelor de durată şi putinţa de a ierta. Vă puteţi imagina că am fost forţată să tolerez relaţii instabile şi diverse practici sexuale de la o vârstă tânără? Cum credeţi că mi-au afectat aceste lucruri dezvoltarea? Mi-au fost afectate identitatea, dezvoltarea psihologică şi relaţiile cu semenii.

Din nefericire, nu am putut vorbi liber despre aceste experienţe până ce tatăl meu, partenerii lui sexuali şi mama mea nu au murit. Cred că căsătoria homosexuală aruncă la gunoi valorile unice specifice căsătoriei, aşa cum au fost ele recunoscute de-a lungul istoriei. Căsătoria trebuie să rămână baza societăţii, o instituţie care constituie, reprezintă şi protejează relaţia inerent procreativă dintre soţ şi soţie, spre binele general al copiilor lor biologici. [17] Copiii au nevoie să li se transmită nişte limite şi expresia sigură a unei intimităţi emoţionale, care nu sunt sexualizate, acasă şi în comunitate.

Termenul „orientare sexuală” nu face distincţie între individ, sentimentele de atracţie sexuală faţă de o anumită persoană sau obiect sau comportamentul şi preferinţele sexuale ale individului. De aceea, o persoană care practică pan-sexualitatea, adică o varietate de expresii sexuale, nu poate fi discriminată nici chiar când sunt implicaţi copii.

Oare guvernul şi legiuitorii au de gând să se joace cu viaţa copiilor, forţându-i pe cetăţeni să tolereze orice formă de expresie sexuală, împotriva voinţei, conştiinţei şi valorilor lor morale? De ce doresc aceşti activişti homosexuali, o componentă minusculă a societăţii, legalizarea căsătoriilor homosexuale? John McKellar, Director Executive al asociaţiei H.O.P.E. (Homosexuals Opposed to Pride Extremism - Homosexuali împotriva Extremismului Homosexual) a declarat:

„Este egoism şi grosolan pentru comunitatea gay să preseze pentru legalizarea căsătoriilor homosexuale şi redefinirea tradiţiilor şi convenţiilor sociale după bunul ei plac... Legile statale şi cele federale sunt modificate, iar valorile tradiţionale sunt compromise numai pentru a satisface o clică minusculă, auto-proclamată.” [18]

După părerea mea, căsătoria homosexuală va aşeza drepturile individului deasupra a ce este mai bun pentru societate, familie şi în special copii. Cetăţenii trebuie să decidă, nu legiuitorii. [19] Drepturile omului sunt menite a proteja individul, nu grupuri. [20] În această dezbatere crucială, drepturile copiilor au devenit secundare, ignorate sau negate.

Mai mult, dacă cetăţenii nu opresc căsătoriile homosexuale, ne vom pierde complet libertatea de a discuta aspecte legate de sexualitate, din punct de vedere moral şi religios. În şcolile noastre, deja sunt create mecanismele pentru îndoctrinarea, desensibilizarea şi racolarea copiilor vulnerabili de către unii activişti homosexuali, care îi ameninţă şi intimidează pe toţi cei ce se opun planurilor lor. [23]

La fel, odată cu legalizarea căsătoriilor homosexuale, nimeni nu va mai putea exprima vreo critică sau gest contrar, nici măcar pe temei religios. În unele ţări deja personalul bisericesc este ameninţat şi sancţionat pentru predici biblice la adresa homosexualităţii. Ştiaţi că separarea dintre Biserică şi Stat a fost legiferată tocmai pentru a proteja libertăţile şi conştiinţa religioasă? [24] Legalizarea căsătoriilor homosexuale va pune capăt acestor libertăţi. Avem obligaţia, pentru copiii noştri, să vorbim liber şi să facem noi legile în ţara noastră.

Au de gând guvernul şi legiuitorii să promoveze un mediu nesănătos şi nesigur, care încurajează structuri fără mamă şi fără tată, prin aşa numitele „căsătorii” homosexuale? [25] În final, copiii sunt cei ce vor avea de suferit dacă se legalizează aceste căsătorii. Ce speranţă le mai putem oferi unor copii a căror voce nu se poate auzi? Ce preţ suntem dispuşi să plătim pentru libertatea sexuală, pentru toleranţă şi diversitate? Plătim cu viaţa copiilor? [26] Guvernul şi legiuitorii trebuie să promoveze şi să apere căsătoria între un bărbat şi o femeie, fără alte forme, pentru binele copiilor noştri.

www.dawnstefanowicz.com

[1] Proverbe 8:1-3. New International Version

[2] Jakii Edwards, Like Mother, Like Daughter? The effects of growing up in a homosexual home, (Vienna, VA: Xulon Press, 2001). Also, vezi testimonial „Just Like My Mother?”, Exodus International, North America. Vezi http://exodus.to/testimonials_Family_11.shtml preluat pe 26/03/2005.

[3] Suzanne Cook, My Parent is Gay, (Seattle, WA: Exodus International-North America, 2000). Also, vezi testimonial „Looking For My Father's Love,” Exodus International, North America. Vezi http://exodus.to/testimonials_Family_12.shtml preluat pe 26/03/2005.

[4] „A Son's Journey,” 1997 Nathan Bell, Distributed by Love In Action. Vezi http://www.loveinaction.org/media/documents/NathanBellTestimony.pdf preluat pe 24/03/2005.

[5] „Mitchell,” „The Tragedy of „Gay” Parenting,” Stephen Bennett Ministries, vezi https://sbminist.christianshost.com/appieshop/index.cgi preluat pe 25/03/2005.

[6] Paul Cameron and Kirk Cameron, „Children Of Homosexual Parents Report Childhood Difficulties,” Psychological Reports 2002, 90, 71-82. Also vezi http://www.familyresearchinst.org/FRI_homokids.html?story=831 preluat pe 24/03/2005.

[7] Timothy J. Dailey, Ph. D., „Comparing the Lifestyles of Homosexual Couples to Married Couples,” Family Research Council, April 17, 2004. Vezi http://www.frc.org/get.cfm?I=IS04C02&v=PRINT preluat pe 24/03.2005.

[8] Timothy Dailey, Ph. D., „Homosexual Parenting: Placing Children at Risk,” Family Research Council, Issue No.:238. Vezi http://www.frc.org/get.cfm?I=IS01J3 preluat pe 24/03/2005.

[9] Jon Dougherty, „Report: Pedophilia more common among 'gays' Report purports to reveal 'dark side' of homosexual culture.” WorldNetDaily, Monday April 29, 2002. Vezi http://w115.wnd.com/news/article.asp?ARTICLE_ID=27431 preluat pe 24/03/2005.

[10] „Standards 4 Life: Homosexuality,” „Homosexual Adoption. Good for Children's Health?”, Christian Medical & Dental Associations. Vezi http://www.cmdahome.org/index.cgi?BISKIT=1695154697&CONTEXT=art&art=2649 preluat pe 24/03/2005.

[11] „Homosexuality and Hope,” Statement of the Catholic Medical Association. Vezi http://www.cathmed.org/publications/homosexualityarticle.html preluat pe 24/03/2005

[12] Dale O'Leary, „Is This Diversity, Or Tragedy: Children as Victims of their Parents' Choices,”' NARTH. Vezi http://www.narth.com/docs/diversity.html preluat pe 24/03/2005.

[13] ''Gay marriage' and homosexuality some medical comments,” LifeSite, by authors of this report: John Shea,MD, FRCP (C), Radiologist; John K. Wilson MD, FRCP (C), Cardiologist; Paul Ranalli MD, FRCP (C), Neurologist; Christina Paulaitis MD, CCFP, Family Physician; Luigi Castagna MD, FRCP (C), Paediatric Neurologist; Hans-Christian Raabe MD, MRCP MRCGP Internist; W. André Lafrance MD, FRCP (C), Dermatologist. Vezi http://www.lifesite.net/features/marriage_defence/SSM_MD_evidence.htm preluat pe 24/03/2005.

[14] S. Sarantakos, „Children in three contexts: family, education and social development,” Children Australia, 21, (1996), 23-31

[15] „Children Need Both A Mother And A Father,” NARTH. Vezi http://www.narth.com/docs/needboth.html preluat pe 27/03/2005.

[16] „Sidelining Stability and Security The case against abandoning the current grounds for adoption,” The Christian Institute June 2002. Vezi http://www.christian.org.uk/html-publications/adoption_briefing2.htm#c preluat pe 24/03/2005.

[17] Daniel Cere & Douglas Farrow, eds., Divorcing Marriage, (Montreal & Kingston, Ontario: Published for the Institute for the Study of Marriage, Law and Culture by McGill-Queen's University Press, 2004), p.78.

[18] Quote taken from Patrick W. O'Brien, M.P.'s speech delivered in the House of Commons regarding Bill C-38, 38th Parliament, 1st Session, Edited Hansard, Number 061, Contents Monday, February 21, 2005. Vezi 1345-1355 http://www.parl.gc.ca/38/1/parlbus/chambus/house/debates/061_2005-02-21/HAN061-E.htm#Int-1142182 preluat pe 24/03/2005.

[19] Daniel Cere & Douglas Farrow, eds., Divorcing Marriage, (Montreal & Kingston, Ontario: Published for the Institute for the Study of Marriage, Law and Culture by McGill-Queen's University Press, 2004), pp.151, 152.

[20] In the Supreme Court of Canada, In the Matter of Section 53 of the Supreme Court Act, R.S.C., 1985 C. S-26 In the Matter of a Reference By the Governor in Council Concerning the Proposal For an Act Respecting Certain Aspects of Legal Capacity for Marriage for Civil Purposes, as Set out in Order in Council P.C. 2003-1055, Dated the 16th Day of July 2003, Factum of the Intervener The Canadian Conference of Catholic Bishops, (52.), p.26. Vezi http://www.cccb.ca/Files/SupremeCourtMarriage.pdf preluat pe 24/03/2005.

[21] David Limbaugh, Persecution How Liberals Are Waging War Against Christianity, (Washington, DC, Regnery Publishing, Inc., 2003), 94-110.

[22] Linda Harvey, „The World According to PFLAG: Why PFLAG and Children Don't Mix,” NARTH. Vezi http://www.narth.com/docs/pflag2.html preluat pe 24/03/2005.

[23] Peter Sprigg, „The 'Recruiting' of Children Into Accepting Homosexuality: How Homosexuality in Schools Furthers an Agenda,” Family Research Council. Vezi http://www.frc.org/get.cfm?i=WA03I34#WA03I34 preluat pe 28/03/2005.

[24] In the Supreme Court of Canada, In the Matter of Section 53 of the Supreme Court Act, R.S.C., 1985 C. S-26 In the Matter of a Reference By the Governor in Council Concerning the Proposal For an Act Respecting Certain Aspects of Legal Capacity for Marriage for Civil Purposes, pp. 27-31. Vezi http://www.cccb.ca/Files/SupremeCourtMarriage.pdf preluat pe 24/03/2005.

[25] Maggie Gallagher and Joshua K. Baker, „Do Mothers and Fathers Matter?”, iMapp Policy Brief, Institute for Marriage and Public Policy. Vezi http://www.marriagedebate.com/pdf/MothersFathersMatter.pdf preluat pe 27/03/2005.

[26] Susan Brinkmann, „Homosexuality: The Untold Story: Gay Marriage: Who's Minding the Children?”, Part 5 of 6, The Catholic Standard and Times Newspaper for the Archdiocese of Philadelphia. Vezi http://www.cst-phl.com/seventhpartfive.html preluat pe 27/03/2005.

Sursa: PFOX