ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

CAUZE PRIMARE, CONSECINȚE HOMOSEXUALE

www.peoplecanchange.com

 

Se spune că contrastele se atrag.

Zicala aceasta, în cel mai pur sens al ei, spune multe despre un fost homosexual și despre cum poate el aduce la lumină acele cauze care au determinat apariția atracțiilor față de același sex.

Atât timp cât homosexualii îi percep pe ceilalți bărbați ca aparținând sexului opus, ei identificându-se cu femeile, ei vor rămâne atrași de "opusul" lor - o masculinitate necunoscută și misterioasă. Pentru ei, ceilalți bărbați apar deseori ca fiind de sex opus, deci atracția sexuală față de ei apare oarecum ca naturală. La început cel puțin, ei nu se consideră homosexuali pentru că se văd pe sine ca neaparținând nici unui gen și, dată fiind o insuficientă masculinitate în ei înșiși, sunt atrași de ceea ce cred ei că i-ar putea face să se simtă masculini și deplini.

Fiecare bărbat are o componentă masculină. În cazul homosexualilor, această componentă este sexualizată. Totuși, pe parcursul procesului de trecere către heterosexualitate, ei descoperă că această componentă se poate desexualiza pe măsură ce își dezvoltă componenta masculină prin metode ce fac apel la partea emoțională.

Ei descoperă calea către vindecare pe măsură ce înțeleg că sentimentele lor homosexuale nu sunt o problemă, ci un simptom al unor probleme primare și a unei suferințe adânci care nu are mai nimic în comun cu dorința erotică. E vorba de identitatea de sine, de respectul de sine (în special, respectul de sine ca bărbat), de relaționare și de viața spirituală. Odată ce această suferință este adusă la lumină și vindecată, simptomele homosexualității încep să se estompeze.

Studiu asupra cauzelor primare

În 2004, o asociație formată de foști homosexuali, numită People Can Change, a realizat un studiu printre membrii săi, încercând să stabilească acele cauze considerate primare în formarea unor sentimente homosexuale. Studiul a inclus aproximativ 25 de factori posibili - de la aspecte biologice la alegerea personală. Numărul respondenților a fost de peste 200 de bărbați.

Pentru a vedea sumarul studiului - în limba engleză - apasă aici.

De menționat că studiul nu a analizat percepțiile 'comunității homosexualilor' în general, ci doar pe acelea ale celor care doresc să scape de atracțiile homosexuale nedorite. Desigur, homosexualii care sunt mulțumiți cu acest stil de viață ar răspunde într-o manieră pozitivă la asemenea întrebări, dată fiind dorința lor de a promova o imagine de normalitate în ceea ce îi privește.

1. Probleme legate de relația tată-fiu: În studiu, 97% dintre respondenți au afirmat că problemele din relația cu tatii lor au contribuit la dezvoltarea unor atracții față de același sex. Acesta a fost unul dintre cei mai importanți trei factori. (Vezi pagina 6 din studiu.)

  • Se pare că foarte rar un bărbat care se luptă cu homosexualitatea simte că este suficient de iubit, susținut și încurajat de tatăl său (în copilărie) sau se identifică cu tatăl său ca model masculin. Deseori relația tată-fiu este caracterizată fie prin abandon fizic sau emoțional, absentă prelungită, ostilitate sau dezinteres (tot o formă de abandon).

    Asemenea tuturor experiențelor umane,
    acesta nu este un factor universal, iar uneori relația tată-fiu nu pare să prezinte probleme. Pe de altă parte, relația cu frații sau cu alte rude de același sex, inclusiv cu agresori de același sex, este de natură să creeze suferințe adânci. Indiferent de sursa acestei înstrăinări, pentru mulți homosexuali a existat o dorință puternică de a fi iubiți și susținuți de un tată, de a fi îndrumați în lumea bărbaților și de a le fi recunoscută masculinitatea de către ceilalți bărbați.

2. Conflict cu semenii de același sex: Același procent de bărbați care au menționat probleme în relația cu tatii lor (97%) au menționat și probleme în relațiile cu semenii de același sex. Jumătate dintre aceștia au afirmat că acesta este unul dintre principalii trei factori. (Vezi pagina 7 din studiu.)

  • Într-un fel, chiar și ca băieți sau adolescenți, unii simt că nu sunt suficient de bărbați. Au sentimentul că nu se ridică la nivelul lumii bărbaților. Se consideră ba prea grași, ba prea slabi, prea scunzi sau ciudați, insuficient de atletici sau "duri" - calități admirate la alții, dar de negăsit la ei înșiși. Acesta este mai mult decât un respect de sine scăzut - aici e vorba de respect de sine ca bărbat - o deficientă profundă în percepția lor de sine. În timp ce ceilalți bărbați le apar ca masculi în cel mai natural mod, ei nu pot găsi nici o urmă de masculinitate la ei. O căutare care ajunge să ia cele mai nefericite forme. Printre ceilalți bărbați, ei se simt diferiți și singuri.

    Simțindu-se deficitari ca bărbați, au nevoie să fie recunoscuți de ceilalți, în special de cei pe care îi admiră cel mai mult. Încep să idolatrizeze anumite calități la ceilalți bărbați, calități pe care nu le pot găsi în ei înșiși. Această idolatrizare sporește distanta percepută între ei și restul bărbaților, care devin astfel "bărbați adevărați". Deficiența percepută în ceea ce privește masculinitatea proprie crește.

    În timp ce idolatrizează anumite trăsături la ceilalți bărbați, mulți dintre ei ajung să se teamă de ceilalți băieți sau bărbați. Având din naștere o fire sensibilă, este ușor pentru ei să se simtă diferiți și respinși de restul băieților mai "duri". În timp, ajung să le fie teamă de remarcile și glumele "durilor" și au sentimentul că nu vor putea face niciodată parte din "gașcă". Mulți se tem de terenul de sport și au sentimentul că ar da greș la orice probă. Mulți se simt respinși de tatăl lor și că nu se vor putea ridica niciodată la așteptările lui.

    Unde duc toate acestea? Într-un desert de confuzie de identitate - nici masculin, dar nici feminin. Se disociază nu numai de bărbații de care se tem că i-ar putea răni, ci de întreaga lume a bărbaților heterosexuali. Unii ajung să se detașeze chiar de masculinitatea lor proprie, ca de ceva rușinos sau inferior.

3. Relațiile mamă-fiu (și sindromul "mamei sufocante"): Nouă din zece respondenți au declarat că anumite aspecte ale relației cu mama lor au contribuit la dezvoltarea unor atracții homosexuale. (Vezi pagina 8 din studiu.)

  • Deși pe tați îi percep ca distanți sau ostili, destul de des ei se supra-identifică sau devin dependenți de mame. Deseori, ei nu reușesc să rupă acele fire care îi leagă, ca și copii mici, de mamele lor. Mama devine confidenta și mentorul lor în locul tatălui. Mama însă nu le poate arăta niciodată cum să se poarte și cum să gândească ca bărbați. Este deci un lucru frecvent ca ei să privească tot ce înseamnă masculinitatea din perspectiva unei femei și nu a unui bărbat. În mod fatal, ei adoptă o viziune feminină asupra lumii. Distanta dintre ei și lumea bărbaților crește și se adâncește.

    Simțindu-se străini de lumea bărbaților, deseori se refugiază în compania fetelor. Unii consideră că femeile și feminitatea sunt superioare bărbaților și masculinității, anume pentru că le percep pe femei ca fiind mai sensibile, mai înțelegătoare și mai iubitoare. Se simt mai în siguranță cu ele și le pot face confidente. Ele, în loc să râdă de firea lor sensibilă, o apreciază. Ele nu le pretind să-și dovedească bărbăția - chiar dacă ei sunt încă băieți (copii). Mulți dintre ei învață să se identifice cu femeile și cu fetele - ele devin surori, tovarășe de joacă și, evident, modele de urmat. Sentimentul că fetele sunt de sexul lor și că băieții sunt de sex opus crește.

4. Abuzul sexual: 48% dintre respondenți au spus că, în copilărie sau adolescentă, au fost abuzați sexual de către o persoană mai mare sau mai puternică. De obicei a fost un bărbat și, în acele cazuri, 96% au considerat că abuzul a contribuit la apariția unor atracții homosexuale. (Vezi pagina 8 și 9 din studiu.)

5. Alte experiențe sexuale: 93% au afirmat că au avut și alte experiențe sexuale - inclusiv pornografie, fantezii sexuale și jocuri erotice cu alți băieți - ca și copii sau adolescenți și, dintre cei care au făcut acestea, 93% au considerat că aceste experiențe au contribuit la atracțiile lor homosexuale. (Vezi pagina 9 din studiu.)

6. Trăsături de caracter: 87% cred că trăsăturile lor de caracter au fost un factor cu influentă . (Vezi pagina 10 din studiu.)

  • Mulți dintre ei se nasc sau își dezvoltă o sensibilitate și o intensitate emoțională aparte - lucru care poate fi o binecuvântare sau un blestem. Pe de-o parte, sensibilitatea îi face să fie mai iubitori, mai amabili, mai delicați și mai înclinați către partea spirituală.

    Pe de altă parte, asemenea sensibilitate îi face pe ceilalți băieți să râdă de ei iar pe fete să-i primească cu brațele deschise în cercul lor; pe mame să le acorde o protecție sporită iar pe tați să se distanțeze. Probabil problema cea mai mare este dezvoltarea unui susceptibilități de a se simți răniți și respinși, lucru care amplifică respingerea și răul efective. Percepțiile lor sunt cele care definesc realitatea.

Consecințe homosexuale

Acestea și alte probleme sunt cele care trebuie aduse la lumină. Complexe, legate unele de altele și dureroase, ele îl împing pe individ către relații homosexuale, într-o încercare de a găsi vindecare. În loc de vindecare, el constată că a da frâu liber dorințelor homosexuale nu face decât să agraveze problemele de fond. Pentru mulți, homosexualitatea nu este o soluție; este o fugă din fata problemelor reale care au generat un asemenea simptom.

Singur timpul nu poate vindeca aceste suferințe interioare, dacă individul nu alege să meargă înapoi în timp, să le aducă la lumină, să le admită, să plângă pentru suferințele din trecut și apoi să începe să lucreze la rezolvarea lor (în măsura posibilă). În final, este nevoie de a ierta și de a merge mai departe.

pagină sus