ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

INVAZIE DE PEDOFILI ONLINE

Adriana Oprea-Popescu

 

Se cred rafinați, specialiști în relațiile cu copiii. "Vă întrebați ce poate vorbi un bărbat de 30 de ani cu o fată de 12? O groază de lucruri. E adevărat că o fetița nu are rafinamentul meu intelectual, nu are experiența mea, dar are ceva ce eu nu am. Sau, mai precis, ce eu nu mai am de mult! Are tinerețea sa!"

Este confesiunea lui Lindsay Ashford, unul dintre cei mai cunoscuti pedofili din lume. La 36 de ani, expatriat din SUA, Lindsay trăiește în America de Sud și lucrează ca freelancer, oferind consultanță în afaceri. Cea mai mare parte a timpului și-o petrece însă administrând site-uri dedicate "iubitorilor de copii"... Pe fiecare dintre ele inserează pasaje din confesiunea lui. O "scrisoare deschisă" compusă de Lindsay în martie 2002...

CONFESIUNE. "Iubesc fetițele. Sunt pedofil. Și sunt mândru de asta (...). Nu am fost un copil molestat sau violat. Nu sunt un bărbat singur care încearcă să aibă o relație «normală» cu cineva de vârsta lui. Sunt atras de fete adolescente și mai tinere, între 9 și 13 ani. (...) Nu-mi amintesc când am simțit prima oară această atracție. În pubertate, știu că prietenii răsfoiau la școală revistele Playboy sau Hustler și îmi aduc aminte că găseam neatractive femeile, cu sânii lor imenși și părul pubian. Am început să colecționez poze cu fete gimnaste. Iar în liceu nu pierdeam niciodată ocazia de a vorbi cu fete mai mici decât mine, indiferent pe ce tema. Și continuam să am fantezii despre cum ar putea fi o relație cu ele. (...) Nu sunt exclusiv atras de fetițe, dar trebuie ca ele să fie atrase de mine. Am o viața sexuală foarte sănătoasă cu femei de vârsta mea. Am fost căsătorit, am divorțat și am trăit cu câteva femei. (...) Atracția mea pentru fete mici nu este doar mentală, ci și psihologică. Sunt foarte atras de ele, dar nu de toate, așa cum nici tu nu ești atras de toate persoanele din grupul tău de preferințe sexuale. Când am început această scrisoare, am devenit tată. Am o fiică. Cred că este o fetiță frumoasa, dar nu sunt atras sexual de ea, așa cum nimeni altcineva n-ar putea fi atras de propriul copil. O iubesc profund, dar relația dintre noi va rămâne totdeauna cea de tată-fiică. Niciodată nu voi fi un părinte incestuos, găsesc asta oribil."

Lindsay e un adevărat guru al pedofililor din întreaga lume care navighează pe net. A creat el însuși mai multe pagini web, iar pe una dintre ele are o secțiune specială, dedicată copiilor dispăruți. Firește, sunt numai fotografii de fetițe, altruismul său e limitat de preferințele sale sexuale. În deschiderea paginii e afișat un trandafir roșu – simbolul dragostei nemărginite pe care o poartă acestor copii. Părinții unei fetite, dispărută și găsită moartă, au dat de poza fiicei lor pe site-ul pedofilului și au sesizat autoritățile. Reacția acestora a fost stupefiantă: nu putem face nimic pentru a interzice acest site, deoarece el nu încalcă legea.

CONTRA COST. Aceeași legislație permisivă există și în SUA, și în Franța, Germania, Danemarca, Olanda... În acest moment există pe net zeci de site-uri pedofile cu acces liber. Multe dintre ele sunt ilustrate cu imagini "furate". Fotografii făcute unor minori pe stradă, dar mai ales la plajă sau la ștrand, acolo unde cei mici sunt de obicei sumar îmbrăcați. Au eticheta "copii bucurându-se de viață"...

Pe forumuri și chat-room-uri, child-loverii fac schimb de impresii și de experiențe. Nu e decât aperitivul, prima doză gratuită. Pentru vizionarea mai multor imagini cu minori, trebuie să fi membru și/sau să plătești. Cele mai multe site-uri de child-loveri (iubitori de copii) au trimiteri spre paginile web ale unor agenții ce folosesc ca fotomodele minore. In prezentare, deși sumar, fetițele sunt îmbrăcate. Dacă vrei însă să vezi mai multe fotografii, trebuie să-ți lași numărul cărții de credit. Tot aici se comercializează și videocasete înfățișându-le pe minorele respective, fără a se oferi, de regulă, mostre video. Pe alte zeci de "newsgroups"-uri, accesul este permis doar membrilor.

DEOCHEATE. Rămânem în anticameră, pe site-urile în care pedofilii se îmbărbătează unul pe celalalt.... "Salonul bleu" este un link al pedofililor francofoni care preferă băiețeii. Au un forum, dar și posibilitatea de a realiza sondaje on-line. Un chestionar încerca să creioneze "portretul-robot" al victimei ideale, prin întrebări de genul: "Ce categorie de vârstă vă atrage (variante de răspuns: 1) sub 5 ani, 2) 6, 7 sau 8 ani, ...), cum ar trebui să fie părul lui? (ras, scurt, semilung, cârlionțat, ...), ce culoare ar trebui să aibă ochii lui"...

Pe un alt site al pedofililor exista un tabel cu legislația în domeniul infracțiunilor de natură sexuală din toate țările lumii. E scoasă în evidență vârsta de la care un minor poate consimți la o relație sexuală. De departe însă, cel mai cutremurător site pedofil e cel al olandezului Johnie Proudly. Johnie, suflet de artist, face poze nud băieților de care se îndrăgostește. Sunt imagini explicite, care oricărui om sănătos la cap și la suflet nu-i pot provoca decât groază și indignare. Roberto are 8 ani și este unul dintre modelele lui Johnie. In 30 de imagini ce se pot accesa liber, copilul e dezbrăcat și fotografiat în poziții obscene. Pe pat, pe cadă, pe marginea căzii, în aer liber, pe craca unui copac...

Olandezul promovează și alți confrați: un rus i-a trimis pe 100 de poze cu doi frați, Sașa (12 ani) și Andrei (10 ani), altul a fotografiat în Ucraina un băiețel de 10 ani, unui profesionist i-au fost dedicate cinci galerii cu pozele unor copii "surprinși undeva, în Balcani"...

Singura creație virtuală mai scârboasă decât cea a lui Johnie este site-ul numit "sărutul fluturelui". Membrele acestui forum sunt mame care-și iubesc fiicele. O dragoste maternă ce include și sex.

BĂȘTINAȘI. În România, prin Legea 196/2003, privind prevenirea și combaterea pornografiei, se interzice, la art. 8, alin. 4, realizarea și administrarea site-urilor având caracter pedofil. Ceea ce nu-i împiedică pe cei de la noi să zburde liber prin spațiul virtual.

"Hello, here’s my story". Așa își începe confesiunea un tânăr debutant pedofil roman. Își spune Mike (posibil să fie un Mihai), zice că are 26 de ani și că e student. Mărturisește rușinat că încă locuiește cu familia și că accesarea de acasă a acestor site-uri îi "omoară" internetul, telefonul și factura la curent. "Sunt iubitor de fetițe, am fost de mai multă vreme, însă abia recent mi-am definit statutul. România nu este un loc bun pentru un girllover, se plânge Mike. Trebuie să fiu atent când plec de la școală, căci, dacă privesc în treacăt o fetiță și ea-mi vorbește, lumea din jur poate deveni suspicioasă. Trebuie să nu atrag atenția atunci când mă uit pe internet la poze cu fetițe (pentru că mărturisesc că îmi place să fac asta, scuze...), pentru ca părinții să nu mă prindă, pentru că ei nu m-ar înțelege niciodată. Trebuie să-mi amintesc zilnic ce aș face și ce nu aș face. (...) Niciodată nu am abuzat sau nu am angajat activități sexuale cu un copil. Nu am încă experiența practică, însă sper să o fac la timp. Nu am avut nici vreo relație pe termen lung cu vreo fată de vârsta mea (am avut relații scurte, dar asta e altă poveste). Motivul este poate un complex de inferioritate pe care-l am față de femei, dar asta nu are nimic de-a face cu dragostea mea pentru fetițe..."

MILITANȚI. Patetic. Dezgustător. Și alarmant, în același timp. Căci, dincolo de aceste intimități care cerșesc consolare și consiliere, pedofilii folosesc spațiul virtual pentru a se organiza. Și militează pentru dreptul lor la ... dragoste! In SUA au o organizație, NAMBLA (North American Man/Boy Love Association), care editează și o revistă ce se poate comanda on-line. In Olanda există un post de radio on-line pentru boyloveri, "Your Boylove Pride Station", dar și o revistă lunară, OK Magazine.

In Danemarca există, de asemenea, o asociație care militează pentru recunoașterea lor ca "minoritate sexuală". "Legea cunoaște limite, dragostea – nu", așa sună sloganul campaniei. Danezii au și sfaturi cu dedicație: "Țările din Est ar trebui să-și stabilească structuri și să ajute pedofilii, în loc să exporte problemele lor către țările sărace, așa cum fac astăzi!". In Danemarca, discriminarea sau înjosirea unei persoane pentru orientarea ei sexuală este interzisă. Însă tot acolo, partidele politice fac presiuni asupra guvernului pentru a impune ca pedeapsă obligatorie pentru pedofili sterilizarea chimică!

MANIFEST. Pe net circula Manifestul "Boylove"; are și o variantă în limba română! "Un boylover dorește o relație strânsă și de prietenie cu un băiat. Aceasta relație nu presupune neapărat intimitate sexuală, dar nici nu o exclude.

Fascinația unui boylover o constituie trăsăturile «băiețești» și «copilărești» particulare oricărui băiat. (...) Cerem reevaluarea standardelor actuale de sexualitate. Aceste standarde încalcă drepturile fundamentale ale oamenilor, pentru că ele le împiedică copiilor și celor care ii iubesc până și gândul la posibilitatea intimității sexuale."

Pare incredibil, nu-i așa? În curând, s-ar putea să fim martori la revendicarea unor drepturi similare și din partea criminalilor sau torționarilor, care ar putea să scape nepedepsiți, invocând același argument [ca homosexualii, n.red.] și spunând că, până la urmă, "ei așa s-au născut" și deci constituie o minoritate ce trebuie respectata!

Sursa: Jurnalul Național

Lectură recomandată: Problema pedofiliei, Pedofilii își apără poziția, Asociația Americană de Psihiatrie nu mai consideră pedofilia o boală

pagină sus