ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

UN HOMOFOB IESE LA LUMINĂ: NU MĂ MAI ASCUND!

Don Laigle

 

Cândva mi-era teamă că oamenii ar putea afla că eu sunt "altfel" (înțelegeți la ce mă refer?).

Eram foarte nemulțumit că trebuia să-mi ascund sentimentele, ani la rândul. Supărat pe cei care mă determinau să mă ascund și supărat pe mine însumi.

Recent însă am auzit o nouă teorie pe care am acceptat-o ca pe o realitate: sunt așa din cauza genelor. Înțelegeți? Știu că e așa pentru că așa simt eu.

Știu că moderniștii vor aprecia asta - nu există nici o dovadă pentru teoria asta, dar așa simt eu că stau lucrurile.

Privind înapoi, cred că totul a început la ferma unchiului Wilber și a mătușii Selma, în vara când mama s-a îmbolnăvit de tuberculoză iar părinții mei erau prea ocupați cu doctorii ca să mai aibă timp și de mine.

În prima după-amiază, când dormeam, vărul Fred a deschis ușa camerei unde eram și s-a strecurat înăuntru. Am întredeschis un ochi și l-am privit pe furiș cum se apropie de pat cu pași mari. Mi-au venit în minte tot felul de gânduri, în special ceea ce auzisem din vecini despre el. Se pare că Fred era un adevărat Casanova local. Cel puțin o capră, câteva vaci și chiar o găină cedaseră avansurilor lui. Când s-a aplecat să dea pătura la o parte, mi-am amintit de coșulețul cu ustensile de croșetat al mătușii, care era lângă pat. Am întins mâna, am luat un foarfece mare și i-am spus: "Dacă pui mâna pe mine, ți-o tai și ți-o dau s-o mănânci mâine cu piure de cartofi". S-a speriat și a fugit.

Știu că nu e bine cum am procedat. Mama mea era asistent social și aducea deseori acasă broșuri în care citeam că e foarte important să-ți alegi ce sex îți place, indiferent de sexul tău biologic. Asta se poate rezolva prin tăiere (sau adăugire, dacă te-ai născut fată), preferabil pe banii contribuabililor, odată ce am realizat trecerea la societatea destupată la minte. Știu că-și făcea griji în privința mea și se gândea că aș putea respinge atitudinea ei deschisă față de "cei cu alte orientări sexuale". Avea dreptate să-și facă griji. Din naștere eram un ciudat. Nici mie nu-mi plăcea de mine.

Dar asta a fost atunci. Vremurile acelea au trecut.

Așa e. M-am NĂSCUT homofob, sunt mândru de asta și o recunosc în public!

Doamne, mă simt deosebit să pot admite asta pe față.

Și asta nu e tot.

Vedeți, am un sentiment, am un vis deosebit, că într-o bună zi, noi homofobii vom putea ieși la lumină și obține acceptare din partea societății, la fel cum au obținut homosexualii, în instituții, în artă, în presă, chiar și în școlile din California și Massachusetts, unde astăzi suntem arătați cu degetul de parcă nici n-ar fi trebuit să ne năștem.

Nu pot spune în cuvinte cât de bine mă simt să pot spune, în sfârșit: Da, mamă, da, tată. SUNT HOMOFOB! Da, asta e.

Lume: HOMOFOBIA EXISTĂ ȘI VA EXISTA!

Este un lucru deosebit, magnific și eliberator!

Nu numai că acum mă accept. Mă ador. Abia aștept să pot să trăiesc așa cum vreau, să-mi dau frâu liber pornirilor: să merg săptămânal la biserică, să mă căsătoresc, să am copii, să-mi iubesc soția. Cine știe?

Da! Bună dimineața, lume. E o lume frumoasă!

Și, dacă sunteți și voi homofobi care vă ascundeți, aflați de la mine: așa v-ați născut. Nu e nimic rău în a recunoaște asta în public. Faceți ce am făcut eu, veniți alături de mine, fără teamă.

Acum puteți fi liberi!

Lectură recomandată: Despre "homofobie"

pagină sus