ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

DIFERENȚELE ÎNTRE SEXE SUNT REALE

Frank York

 

E timpul să eliminăm din toate aspectele vieții noastre impunerea unor stereotipuri de comportament sexual. A pune capăt opresiunii sexuale înseamnă a-i încuraja pe copiii noștri să încerce expresii sexuale alternative...

- Nancy Nangeroni, activist transsexual citat de Transgender Warriors

Este esențial ca oamenii să aibă dreptul de a-și defini și a-și redefini, pe parcursul vieții, propria identitate sexuală, indiferent de sexul cromozomial, de organele sexuale, de sexul atribuit la naștere sau de rolul sexual inițial.

- Din Carta Internațională a Drepturilor Sexuale, aprobată de Conferința Internaționalăprivind Legislația pentru Transsexuali și Politicile de Angajare, 1993

Sunt bărbații și femeile diferiți? Desigur, anatomic sunt diferiți, dar sunt diferiți și altfel? Diferențele hormonale le influențează comportamentul și atitudinile? Prelucrează ei informațiile diferit?

Teoreticienii homosexuali și feministele răspund deseori cu "nu" la aceste întrebări. Ei afirmă că diferențele dintre bărbați și femei sunt în mare parte rezultatul socializării din societățile dominate de bărbați și că este opresiunea patriarhală cea care le-a legat pe femei de rolurile feminine. Se spune că biologia are prea puțin de-a face cu capacitățile sau rolurile sexuale din societatea noastră.

Unele feministe cred de fapt că ideea a "două sexe" (bărbătesc și femeiesc) este un mit. Dr. Anne Fausto-Sterling, scriind în "The Five Sexes: Why Male and Female Are Not Enough," spune că cultura occidentală sfidează natura atunci când impune un "sistem sexual bipolar" pentru că, "din punct de vedere for biologic, există multe trepte mergând de la femeie la bărbat; și în funcție de cum denumim aceste trepte, se poate afirmă că în acest spectru există cel puțin cinci sexe - sau poate chiar mai multe." (1)

Nemulțumit cu doar negarea realității celor două sexe, un subgrup din cadrul mișcării homosexualilor - "transsexualii" - încearcă să normalizeze travestismul și transsexualismul (atunci când o persoană își schimbă sexul din bărbătesc în femeiesc sau invers). Unii dintre acești transsexuali preferă de fapt să trăiască ca hermafrodiți - având caracteristicile fizice și ale bărbaților, și ale femeilor.

Efortul de a elimina distincțiile dintre sexe și a redefini comportamentul deviant ca "normal" este evident în încercarea activiștilor transsexuali de a elimina "fetișismul de travestire și tulburările de identitate sexuală" din Manualul de Diagnoză și Statistică din SUA, ediția a patra (DSM-IV). Dacă travestiții vor avea succes în a elimina această boală din manualul de diagnoză, atunci vor putea afirma că comportamentul lor este "normal" din punct de vedere psihiatric, condiția lor trebuind deci afirmată și protejată de societate.

Deja se depun eforturi în această direcție. În 1996, de exemplu, Katherine Wilson cu al ei Centru Pentru Identitatea Sexuală din Colorado, a prezentat un material, "Mit, stereotip și identitate transsexuală în DSM-IV," Asociației Femeilor Psiholog, un grup feminist. Potrivit lui Wilson:

"Patologizarea persoanelor transsexuale în DSM-IV ridică serioase probleme de uniformitate, valabilitate și sinceritate și nu face decât să întărească noțiunile de sistem sexual bipolar care elimină din schemă multe persoane." (2)

De fapt, Wilson afirmă că transsexualismul și travestismul sunt doar alte forme normale de identitate sexuală.

Mitologia sexuală în contra datelor științifice

Profesorul Steven Goldberg, președinte al Catedrei de Sociologie de la City College din New York, a scris o carte cu un titlu provocator - De ce domnesc bărbații - O teorie a dominației masculine. În cartea sa, el demontează mitologia feministă legată de diferențele dintre bărbați și femei.

Goldberg afirmă că deși bărbații și femeile sunt diferiți în comportamentul lor determinat genetic și de hormoni, aceasta nu înseamnă că un sex este superior sau inferior celuilalt. Fiecare sex are anumite puncte tari și puncte slabe. Totuși, el consideră că dovezile neuro-endocrinologice sunt clare: Nivelul ridicat de testosteron al bărbaților îi împinge către dominare, în timp ce lipsa unor niveluri ridicate din acest hormon la femei le așează pe o poziție naturală, biologică mai puțin dominantă și mai grijulie în societate.

Goldberg scrie:

"Nu există și nici nu a existat vreo societate care să nu fie asociat autoritate și conducerea din domeniile supra-familiale cu bărbații. Nu există situații intermediare." (3)

Teoreticienele feministe afirmă că socializarea este principalul motiv pentru care bărbații au dominat culturile lumii, însă Goldberg respinge această idee:

"...dacă numai socializarea explică de ce societățile sunt patriarhale, ar trebuie să existe societăți în care conducerea și autoritatea să fie asociate cu femeia, și nu ar trebuie invocate exemple de societăți nepatriarhale care există doar în mituri și literatură." (4)

Diferențe biologice

A afirma că bărbații și femeile sunt la fel înseamnă a nega realitatea fizică. Psihologul pediatru James Dobson relatează în cartea sa Straight Talk to Men and Their Wives o anecdotă despre bărbați și femei. Acum câțiva ani o companie farmaceutică a realizat un experiment cu toate femeile dintr-un sătuc de pescari din America de Sud. Femeile au primit o pilulă contraceptivă experimentală. Au primit aceeași pilulă în aceeași zi, iar administrarea s-a încheiat după trei săptămâni pentru a permite menstruația.

"Aceasta înseamnă, desigur," afirmă el, "că fiecare femeie din sat a avut parte de tensiunea premenstruală la aceeași dată. Bărbații n-au putut rezista. Se urcau în bărci în fiecare lună și rămâneau în largă până trecea criza de pe uscat. Ei știau, chiar dacă unii nu știu, că femeile sunt diferite de bărbați... în special la fiecare 28 de zile." (5)

Știința arată clar că bărbații și femeile sunt diferiți încă din momentul conceperii. Așa cum scrie Amram Scheinfeld în Your Heredity and Environment, aceste diferențe sunt evidente în cromozomii care sunt purtătorii trăsăturilor moștenite de la tată și de la mamă. Oamenii au 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă; douăzeci și două sunt similare la bărbați și femei. La a douăzeci și treia pereche însă apare diferența între sexe... fiecare femeie are în celulele ei doi cromozomi X. Bărbații au un singur X, perechea acestuia fiind mult mai micul Y."

Prezenta acestui influent cromozom Y, spune Scheinfeld, "este cea care generează diferențierea sexuală și determină toate diferențele genetice dintre un bărbat și o femeie." (6) Bărbații și femeile sunt diferiți chiar de la nivelul celulei.

Diferențierea pe sexe are loc imediat ce începe bărbatul sau femeia să se dezvolte în uter. Hormonii sexuali - în principal estrogenul și testosteronul - un un impact semnificativ asupra comportamentului bărbaților și al femeilor. De ce le place băieților să se joace cu mașinuțe iar fetelor cu păpuși? Feministele afirmă că acesta este un rezultat al socializării, însă există tot mai multe dovezi științifice că băieții și fetele sunt în mare parte influențați de hormonii lor.

Hormonii influențează agresivitatea sau protecția

Într-o emisiune tv, "Băieții și fetele sunt diferiți," gazda emisiunii John Stossel descria câteva studii realizate de universități asupra diferențelor înnăscute între bărbați și femei. El explica următoarele:

La University of Wisconsin, cercetătorii au injectat testosteron în feții femelă de maimuță. Maimuțele manifestă comportamente sexuale foarte stereotipice, afirmă Stossel; masculii sunt agresivi și se luptă, în timp ce femelele sunt protectoare și au grijă de pui. Femelele injectate cu testosteron, după ce s-au născut, nu aveau grijă de puii lor. Se băteau și se comportau ca masculii.

Într-una din 100.000 de sarcini, un defect genetic face ca la oameni, feții de sex feminin sunt expuși acțiunii unei băi de hormoni masculini. Acestea sunt fete HAC - prescurtarea pentru hiperplazie adrenală congenitală. Acești copii se nasc fete, dar se comportă băiețește. Androgenul masculin le influențează comportamentul și dorințele. Aceste fete se joacă cu jucării băiețești mai mult decât celelalte fete.

Psihologul pediatru Michael a realizat un experiment cu băieți și fete în vârstă de un an, pentru a vedea cum reacționează atunci când sunt separați de mama lor printr-un obstacol. Băieții încercau să dărâme obstacolul, în timp ce fetele stăteau și plângeau după ajutor. (7)

Diferențe cerebrale

Bărbații și femeile sunt diferiți nu numai la nivelul hormonilor care îi motivează, dar și gândesc diferit. Creierul bărbaților este altfel structurat decât cel al femeilor.

Robert Nadeau, profesor la George Mason University, autor al S/he Brain: Science, Sexual Politics, and the Feminist Movement, descrie diferențele semnificative dintre creierul bărbaților și cel al femeilor. Într-un eseu pe marginea acestui subiect, Nadeau afirmă:

"Creierul uman, asemenea corpului, este sexualizat, iar diferențele de la nivelul creierului determină o varietate de comportamente pe care noi în mod tipic le asociem cu masculinitatea sau feminitatea." (8)

Nadeau afirmă că diferențele sexuale de la nivelul creierului sunt localizate atât în regiunile primitive, cât și în neocortex - regiunile superioare ale creierului. Neocortexul conține 70% dintre neuronii din sistem nervos central și este împărțit în două emisfere unite printr-o rețea de 200 de milioane de fibre, numită corpus callosum.

Emisfera stângă controlează analiza și exprimarea verbală, precum și mișcările corpului, în timp ce emisfera dreaptă este responsabilă de relațiile spațiale, expresiile feței, stimulii emoționali și intonația vocii.

Bărbații și femeile prelucrează informațiile diferit datorită diferențelor dintr-o zonă a creierului numită splenium, care este mult mai mare la femei decât la bărbați și care prezintă o activitate mai intensă. (9) Studiile au demonstrat că rezolvarea problemelor este administrată la femei de ambele emisfere, în timp ce bărbații folosesc o singură emisferă.

Diferențele în felul în care comunică bărbații și femeile sunt de asemenea determinate de regiuni "sexualizate" ale creierului. Femeile par să fie mai atente la "detalii relevante emoțional, la indicii vizuale, la nuanțe verbale și la mesaje ascunse," scrie Nadeau. În mod similar, în timp ce băiețeii sunt mai interesați de obiecte decât de oameni, fetitele răspund la vocea umană mai rapid decât băiețeii.

Creiere diferite: abilități diferite

Diferența dintre creierul bărbaților și al femeilor nu este o dovadă de superioritate sau inferioritate, ci de specializare. Michael Levin, scriind în publicația Feminism and Freedom, arată că în general bărbații au abilități spațiale și de calcul mai bune decât femeile. În timp ce feministele deseori pretind că aceste diferențe se datorează expectațiilor sociale - și dacă fetele ar fi încurajate să devină matematicieni, atunci ele ar fi la fel de abile ca și băieții - există dovezi că aceste diferențe sunt moștenite și că apar în copilărie, crescând apoi la pubertate. Pe de altă parte, fetele tind să fie mai zgomotoase decât băieții, percep mai bine frecvențele înalte și se descurcă mai bine decât băieții la teste de citit și de vocabular.

Bărbații au o capacitate mult superioară de a vizualiza un obiect tridimensional. Aceasta îi conferă bărbatului deseori remarcatele abilități superioare în gândirea matematică și geometrică. În plus, bărbații sunt mai buni decât femeile la mișcări motrice ample. (10)

Putere și rezistență

Nu numai că bărbații și femeile sunt fundamental diferiți în ceea ce privește structura creierului, dar sunt foarte diferiți și ca putere și rezistentă fizică. Diferențele pornind de la nivelul genelor și hormonilor lor. Michael Levin arată că femeile au 55-58% din rezistenta trunchiului bărbaților și că au în medie 80% din puterea unui bărbat de greutate identică. Diferențele între sexe apar de la vârsta de trei ani în ceea ce privește îndemânarea băieților și a fetelor de a arunca o minge departe și cu precizie. (11)

Liderele feministe cred că diferențele fizice dintre bărbați și femei nu trebuie luate în considerare la angajarea femeilor ca polițiști, pompieri sau soldați. Levin arată însă că femeile pur și simplu nu au puterea sau rezistența necesară pentru a putea fi soldați eficienți. Totuși, pentru a le permite și femeilor să servească în armată, au fost concepute standarde și exerciții fizice mai puțin solicitante care le permit să participe la acele activități pentru care au depus cerere.

Înfruntând realitatea

Contrar imaginației feministelor, bisexualilor și transsexualilor, există diferențe profunde între bărbați și femei - acestea fiind programate în ADN din momentul concepției. Creierul femeilor și al bărbaților este în mod evident "sexualizat," iar testosteronul și estrogenul sunt esențele care amplifică masculinitatea și feminitatea.

Într-adevăr, unele persoane sunt afectate de anomalii prenatale, iar acestea sporesc probabilitatea ca respectiva persoană să se identifice ulterior ca transsexual (și în unele cazuri, ca homosexual).

Exceptând însă aceste erori de dezvoltare - pe care nu trebuie să le normalizăm ca și cum nu ar reprezenta tulburări ale creșterii și formării normale - avem în față adevărul pur: masculinitatea și feminitatea sunt înnăscute și sunt parte integrantă din construcția noastră.

 

Note de subsol

1. Leslie Feinberg, Transgender Warriors, Beacon Press: Boston, Massachusetts, 1996, p. 103.

2. Katherine Wilson, "Myth, Stereotype, and Cross-Gender Identity in the DSM-IV," 1996, 21st Annual Feminist Psychology Conference, Portland, Oregon, 1996, Internet posting.

3. Steven Goldberg, The Inevitability of Patriarchy, Open Court, Peru, Illinois, 1993, p. 15.

4. Ibid., p. 23.

5. James Dobson, Straight Talk to Men and Their Wives, Word Publishing, Dallas, Texas, 1991, p. 181.

6. Amram Scheinfeld, Your Heredity and Environment, J. B. Lippincott, New York, 1965, p. 43.

7. John Stossel, "Boys & Girls Are Different: Men, Women, and the Sex Difference," ABC News Special, January 17, 1998, transcript from the Internet, The Electric Library.

8. Robert Nadeau, "Brain Sex and the Language of Love," The World & I, Nov. 1, 1997, p. 330.

9. Ibid.

10. Michael Levin, Feminism and Freedom, Transaction Publishers, New Brunswick, New Jersey, 1988, pp. 82, 88.

11. Ibid., p. 210.

Sursa: www.narth.org

pagină sus