ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

CUM TE AFECTEAZĂ PE TINE "CĂSĂTORIILE" ÎNTRE HOMOSEXUALI

Bogdan Mateciuc

 

În 2016, Coaliția pentru Familie a strâns peste 3 milioane de semnături pentru clarificarea definiției căsătoriei în Constituție, care prevede(a) că familia se întemeiază pe consimțământul dintre „soți”. Termenul fiind interpretabil, se poate spune că el permite ca „soții” să fie de același sex. Noțiunea este clarificată în Codul Familiei, însă acesta se poate modifica de către parlamentari fără consultarea populației, existând deci riscul ca românii să se trezească peste noapte că doi „soți” de același sex se pot căsători - cu toate implicațiile privind adopția de copii și forțarea publicului să accepte aceste lucruri. Referendumul inițiat de Coaliția pentru Familie schimbă formularea din Constituție, din „soți” în „un bărbat și o femeie”.

Înainte de a discuta implicațiile eventualei legalizări a căsătoriei între homosexuali, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra celor care cer asemenea lucru.

Homosexualii. Cine sau ce sunt homosexualii?

O identitate întemeiată pe comportamente sexuale specifice

Homosexualii sunt persoane atrase de persoane de același sex. Această atracție are mai puțin de-a face cu romantismul sau dragostea, și mai mult cu relațiile sexuale în sine. O analiză a anunțurilor homosexualilor de la rubricile "Prietenii/Matrimoniale" din ziare ne arată că 99,9% dintre anunțuri nu se referă la găsirea unui iubit, ci a unui partener de sex! Desigur, încercând să-și disimuleze comportamentele sexuale care îi caracterizează, homosexualii încearcă să facă o paralele cu relațiile heterosexuale, vorbind despre sentimente, dragoste și libertatea de a iubi pe cine vor. Această paralelă nu există.

Statisticile ne arată o instabilitate cronică a relațiilor de "dragoste" între homosexuali și toate datele de care dispunem ni-i prezintă ca pe niște indivizi care își schimbă foarte ușor partenerii, în funcție de atracția și oferta sexuală a zilei.

Pe lângă instabilitatea relațiilor, actele lor sexuale - sex anal, sex oral, precum și o serie de alte acte indescriptibile - sunt strâns legate de boli specifice acestei categorii de persoane.

Aceste realități ne arată că homosexualii nu sunt o comunitate, ci o sumă de persoane caracterizate prin acte sexuale deviante cu persoane de același sex.

Idei simple folosite de activiștii homosexuali

Întreaga propagandă homosexuală se bazează pe câteva idei simple și aparent nevinovate.

Homosexualitatea este înnăscută, deci nu putem fi acuzați de ceva ce nu ține de noi. Această idee este premiza de la care pleacă toate acțiunile publice ale homosexualilor. Ideea este răspândită și propagată și de mass media de duzină, pentru care homosexualii sunt niște oameni de bine, handicapați într-un anume fel și care trebuie ocrotiți. În realitate, știința nu a demonstrat că homosexualitatea ar fi înnăscută.

Întrucât homosexualitatea este înnăscută, ea nu se poate schimba. Acesta este un corolar al ideii de mai sus. Totuși, există homosexuali care au abandonat acest stil de viață și au devenit heterosexuali.

Sunt liber să iubesc pe cine vreau. O afirmație care face apel la libertățile fundamentale ale omului. Desigur, ea poate fi folosită, la fel de bine, și de cei ce se "iubesc" cu animale, cu persoane în vârstă sau cu persoane decedate. Și ei sunt tot "minorități sexuale". Chiar, care este motivul pentru care un om nu se poate iubi cu animalul său de casă, în condițiile în care nu îl supune la chinuri? Răspunsul este de natură morală, iar toate legile au, în ultimă instanță, un fundament moral. Pur și simplu, nu te poți iubi cu oricine și cu orice. Dacă totuși o faci, acest lucru ține de intimitatea ta și de micro-universul tău; nu îi poți cere societății să recunoască aceste comportamente ale tale ca normale și, cu atât mai puțin, nu poți cere drepturi în baza lor.

Dacă sunt liber să iubesc pe cine vreau, de ce să nu mă pot și căsători? Așa cum am arătat mai sus, unele drepturi, printre care și cel privind libertatea de a te iubi cu oricine și orice, nu sunt nelimitate. Așa este și dreptul de a te căsători, care este condiționat și limitat de niște criterii ce țin de interesul societății. Pe de altă parte, dreptul la căsătorie, aplicat unui bărbat și unei femei, se întemeiază pe complementaritatea naturală între cei doi. În evoluția și dezvoltarea sa juridică, statul a formulat legi pentru protejarea legăturii naturale între bărbat și femeie, o legătură pre-existentă cadrului juridic, și a făcut aceasta pentru că era în interesul statului să facă așa, el urmând a beneficia de pe urma legăturii dintre cei doi (stabilitate individuală și implicit socială, nașterea de copii...).

Patru idei simple, manevrate cu abilitate și perseverență, pentru convingerea publicului că homosexualitatea este normală și că homosexualii sunt niște bieți oameni privați de niște drepturi fundamentale.

Acum, că am văzut cine sunt cei ce cer dreptul de a se căsători, să vedem care ar fi consecințele unor asemenea modificări juridice. Dar, mai întâi...

Nu e vorba de căsătorie sau beneficii

În țările care au legalizat parteneriatele sau căsătoriile între homosexuali, foarte puțini dintre ei s-au căsătorit.

De exemplu, General Motors este prezentată ca fiind una dintre companiile prietene ale homosexualilor, pe site-ul homo Human Rights Campaign, după o luptă îndelungată dusă pentru a-i face pe GM să ofere pachete de asigurări și alte beneficii pentru "partenerii" homosexuali. Câți dintre angajații GM au ales să-și includă partenerul homosexual în asigurarea de sănătate? Potrivit lui GM, numai 166 de angajați, adică a suta parte dintr-un procent din toți angajații GM.

Adevărata victorie

Adevărata miză a acestei lupte stă în acceptarea și recunoașterea juridică, forțată, a homosexualității în viața publică și privată. Lupta îndârjită pentru "căsătoria homo" este legată de obsesia homosexualilor ca societatea să le accepte comportamentele, și de ideea că, fără a fi forțată prin lege, societatea n-o să-i accepte niciodată. De altfel, reprezentanții unei asociații de homosexuali din România au recunoscut că doresc să determine autoritățile să le impună românilor prin lege căsătoria între persoane de același sex. Fiind conștienți că nu vor fi niciodată acceptați de români, activiștii homosexuali recurg la acțiuni de intimidare a autorităților și politicienilor.

Făcând din comportamentul homosexual o chestiune legală, sub forma unei "căsătorii" sau "uniuni civile", se ajunge astfel la recunoașterea de către stat a acestui comportament, recunoaștere care atârnă foarte greu în balanță.

Atunci când "căsătoria" homo devine lege, societatea trebuie să se aștepte la o mulțime de consecințe nebănuite - lucruri pentru care activiștii homosexuali muncesc din greu de multă vreme:

  • Hărțuirea juridică a celor care nu acceptă homosexualitatea. Astăzi, în Statele Unite, Cercetașii (Boy Scouts) sunt dați afară din școli și li se refuză folosirea proprietății publice pentru programele lor, din cauza principiilor lor ferme de a nu accepta homosexuali în rândurile lor. Pe 14 aprilie 2004, un judecător din San Diego a decis că Cercetașii nu pot folosi un parc deținut de municipalitate pentru că ar fi o "organizație discriminatoare".

  • Programe pro-homosexualitate în școli, protejate prin lege. Programele homosexuale în școlile americane și canadiene se derulează acum într-o manieră clandestină, fără informarea părinților. Conducerea școlii dă înapoi atunci când părinții află și protestează. Odată cu legalizarea "căsătoriilor" homo, activitatea homosexuală, relații și "cultura" homosexuală vor fi recunoscute legal și considerate ca normale. A nu permite asemenea programe în școli se va chema discriminare. Profesorii vor putea să-și prezinte relațiile homosexuale (împreună cu fotografii ale partenerilor) fără teamă de reacțiile părinților. La urma urmei, dacă relațiile homosexuale sunt prevăzute în lege, ele trebuie acceptate. Adunările și alte activități pentru copii, în care se pune semn de egalitate între homosexualitate și heterosexualitate, vor fi perfect legale. Homosexualii din România nu stau nici ei degeaba - în privința îndoctrinării copiilor mici, au planuri foarte clare. Acum câțiva ani, au creat un "manual" pe care au încercat să-l introducă în școlile din Iași. În "manual", cei mici erau învățați despre "normalitatea" homosexualității. În februarie 2012, o asociație a homosexualilor din București a organizat, susținută și finanțată de vreo două ambasade, "luna gay" în două facultăți din București și în colegiul George Coșbuc din Capitală. Studenții și elevii au fost invitați să afle despre istoria acestor perversiuni, sub masca unei false normalități. În 2018, în județul Vrancea, aceeași activiști au organizat, disimilată sub un titlu care nu avea legătură cu subiectul real, o conferință la care le-au spus elevilor că pot să își aleagă ce vor să fie: băiat sau fată, indiferent de sexul biologic. Discursul a fost ținut de un transexual.

  • Implementarea unui limbaj homo în școli. În școli și în alte instituții publice, "soț și soție" sau "tată și mamă" vor fi înlocuite cu "partener și partener" sau "soț și soț" sau "părinte și părinte". În unele școli publice din SUA deja s-a trecut la un asemenea limbaj. În curând va deveni obligatoriu. În SUA, sărbătorirea Zilei Mamei sau Zilei Tatălui e deja interzisă în unele școli. În grădinițele din Marea Britanie se folosesc deja cărți cu basme în care Făt Frumos nu mai caută o Ileana Cosânzeana, ci un alt Făt Frumos.

  • Actualizarea legislației anti-discriminare. Legea Uniunilor Civile redactată de senatul statului Massachusetts este o declarație clară despre ceea ce urmează după legalizarea căsătoriilor între homosexuali. Se actualizează legislația anti-discriminare, în sensul că nimeni nu va mai putea face deosebire între căsătorie (normală) și uniunea civilă a doi homosexuali. Cu aplicare firmelor, bisericilor, persoanelor fizice, etc. În România, așa-zisul Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării a încheiat un parteneriat cu o asociație a homosexualilor pentru a cenzura toate manifestările religioase din România care, după părerea lor exclusivă, aduc atingere „drepturilor” homosexualilor.

  • Toate aspectele economiei și vieții publice. Astfel, după legalizarea "căsătoriilor" homo, toate firmele, bisericile, companiile de asigurări, magazinele, etc. vor trebui să privească "căsătoriile" homo la fel ca și căsătoriile normale, sub toate aspectele. În aprilie 2015, o firmă cu patroni creștini, care au refuzat să primească comanda pentru un tort de nuntă pentru două lesbiene, a fost dată în judecată și amendată cu 135.000 dolari. Sunt numeroase asemenea cazuri, iar îngrijorarea vădită este aceea că "drepturile homosexualilor" au întâietate față de dreptul la libertatea de credință, expresie și conștiință.

  • Bisericile și adopțiile homosexuale. Misiunile catolice din statul american Massachusetts au fost forțate să încredințeze copii orfani cuplurilor de homosexuali spre adopție, altfel ele pierzându-și subvențiile publice. Din păcate, catolicii s-au conformat. În unele țări nordice din Europa, bisericile oficiale au fost deja forțate să căsătorească homosexuali. Această abordare devine tot mai militantă.

  • Amenzi considerabile. În California, o firmă poate fi amendată acum cu până la 150.000 dolari dacă nu-i permite unui bărbat să vină la muncă îmbrăcat ca femeie. Anul trecut, municipalitatea Boston, la presiunea activiștilor homosexuali, a emis pe șest o hotărâre similară în ceea ce privește locuințele. Tot în SUA, un notar public creștin a fost arestat și ținută în închisoare pentru că a refuzat să semneze actele unei „familii” de homosexuali, invocând obiecția de conștiință. Deși ulterior a fost eliberat, notarul continuă să fie șicanat prin instanțe.

  • Atac asupra bisericilor. În SUA s-a declanșat deja acțiunea de a forța bisericile să piardă scutirea de impozite dacă nu oficiază cununii între persoane de același sex, sau dacă fac vreo discriminare (chiar în literatura distribuită de ele). În aprilie 2015, candidata la președinția SUA, Hillary Clinton, a declarat că "creștinismul trebuie schimbat" ca să accepte avortul și homosexualitatea!

  • Legislația împotriva incitării la ură constituie calul de bătaie al activiștilor homosexuali pentru a-i forța pe oameni să accepte homosexualitatea. Totul a început acum câțiva ani în Boston, când un bar a fost amendat cu 100.000 dolari pentru că i-a dat afară pe doi bărbați care se sărutau în public și care provocau tulburări. Acesta e doar începutul.

Se întâmplă deja în Canada. În 2003, instanțele din Canada au declarat că trebuie legalizate "căsătoriile" între homosexuali. Imediat a fost adoptată și legislația împotriva incitării la ură. Noile legi din Canada îi amenință pe "dizidenți" cu amenzi, cazier și chiar închisoare. Iată câteva incidente apărute în presă:

  • Comisia pentru Drepturile Omului din provincia canadiană Saskatchewan a decis că un anunț de ziar, care menționa pasajele din Biblie care condamnă homosexualitatea, încalcă drepturile omului. Comisia a decis ca ziarul și Hugh Owens, cel care a publicat anunțul, să plătească câte 1.500 dolari fiecăruia dintre cei trei homosexuali "jigniți" de anunț.

  • Scott Brockie, un creștin care deține un magazin de imprimeuri în Toronto, a fost forțat să realizeze niște materiale pentru o asociație de homosexuali, deși el a afirmat că este forțat astfel să-și încalce convingerile religioase. Comisia de anchetă a declarat că deși dl Brockie este "liber să-și exprime opiniile religioase și să le practice acasă și în comunitatea lui creștină", în public drepturile homosexualilor prevalează asupra libertății lui religioase.

  • O instanță din provincia British Columbia a confirmat suspendarea pe timp de o lună a unui profesor de liceu care a trimis niște scrisori unui ziar local, arătând că homosexualitatea nu este o orientare fixă, ci o stare care se poate și care trebuie tratată. Profesorul nu a fost acuzat de discriminare, ci de exprimarea unor gânduri pe care statul le găsește ca nepotrivite!!

  • În Canada, legalizarea căsătoriilor între homosexuali a condus la o asemenea disoluție a noțiunii de căsătorie și familie, încât drepturile homosexualilor sunt invocate acum în apărarea poligamiei.

În Europa, bisericile sunt deja sub tir. Editorialistul John Leo observa într-un articol:

  • În Suedia, predicile sunt menționate explicit într-o lege împotriva incitării la ură adoptată pentru a-i proteja pe homosexuali. Ministrul Justiției a afirmat că orice referire că Biblia condamnă homosexualitatea poate constitui o infracțiune, iar un predicator a fost pus sub acuzare.

  • În Marea Britanie, politia îl anchetează pe episcopul anglican Peter Forster pentru că a afirmat într-un ziar local: "Unii oameni care sunt homosexuali se pot reorienta. Îi încurajez să se gândească la această opțiune". Politia a trimis procurorului o copie a opiniilor lui Forster, însă dosarul a fost clasat.

  • În Irlanda, anul trecut, Consiliul pentru Libertăți Civile a avertizat clerul care distribuia o declarație a Vaticanului împotriva căsătoriilor homo că ar putea fi acuzat conform legislației privind incitarea la ură.

Deși acum câțiva ani, ideea de „căsătorie homosexual㔠le părea multor români ca imposibilă pentru o țară ca România, iată că propaganda activiștilor homosexuali a adus acest concept și aici, cetățenii fiind în situația de a trebui să voteze la un referendum pentru a preveni derapajele sociale menționate mai sus și pentru a-și proteja familia, copiii și drepturile fundamentale de noile „drepturi” totalitare ale homosexualilor.

pagină sus