ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

CHIAR EXISTĂ BERBECI "HOMOSEXUALI"?

Dr. N.E. Whitehead

 

Auzim destul de des afirmația că homosexualitatea este frecventă și "naturală" la unele animale, în special la berbeci. Se trage concluzia că, dacă o fac și animalele, de ce n-ar fi natural s-o facă și oamenii?

Aceste afirmații sunt exagerate și simpla analiză a datelor confirmă importanta factorilor de mediu.

Vizate în cazul de fată sunt oaia domestică și varietatea Rocky Mountain.

Afirmația tipică este următoarea: J. A. Fitzgerald (1) a declarat că 16% dintre berbecii domestici nu se împerechează niciodată cu femele. Dintre acești 16%, 6% sunt asexuali iar 10% preferă alți berbeci. La femele nu s-a observat un comportament similar.

Procentul de 10% berbeci homosexuali cu siguranță că l-ar fi încântat pe Kinsey acum 50 de ani. Oricum, procentul berbecilor homosexuali este la fel de umflat ca și procentele lui Kinsey.

Mai mult, se anunță uneori că hormonii sexuali la acești "berbeci homosexuali" sunt mai reduși decât la alți berbeci. Aceasta ar vrea să însemne că la ei comportamentul homosexual ar fi înnăscut, pornind de la ideea că nivelurile hormonale sunt dictate de gene, mediul neavând nici o importantă aici.

Să ne uităm mai întâi la varietatea de oi Rocky Mountain. Modelul lor social este constituit dintr-o turmă de oi dominate sexual și organizațional de un număr foarte mic de berbeci, care îsi cuceresc o anumită poziție prin lupte sângeroase în care se folosesc de coarne mari, curbate. Cei care pierd formează împreună cu berbecii tineri, incapabili să conteste supremația liderului, un grup limitrof. În cadrul acestui grup au loc anumite gesturi care pot părea "homosexuale" - masculii imită comportamentul sexual în compania altor masculi.

Totuși, lucrurile nu sunt ceea ce par. În timpul perioadei de împerechere, aceste grupuri limitrofe se dispersează și dispar (Fisher și Mathews (2)). Ei se alătură întrecerii anuale în care concurează pentru o poziție heterosexuală dominantă. În cel mai rău caz, ei sunt bisexuali. Acum expresia sexuală heterosexuală este cea dominantă, în timp ce expresia homosexuală este abandonată. La această varietate de oi, expresia homosexuală este pentru cei care pierd - o "homosexualitate situațională" similară oamenilor deținuți în închisori.

Un proces foarte similar a fost observat în urma unui experiment de sortare (Shackleton (3)). Într-un grup de oi Rocky Mountain, a fost necesară, din motive de conservare, împușcarea majorității masculilor dominanți. După aceea, masculii candidați s-au maturizat foarte repede și au ocupat pozițiile vacante, exersându-și instinctele heterosexuale inhibate până atunci. Cercetătorii au observat că fac aceasta foarte bine - cu alte cuvinte, nu aveau nici o problemă cu activitățile heterosexuale. Timp de un anotimp nu a existat nici o activitate homosexuală pentru că, practic, nu exista nici un grup limitrof.

Aceasta arată că (a) activitatea homosexuală exclusivă este rară, (b) ea depinde foarte mult de mediul social, (c) se consideră a reprezenta expresia unei dominări, reale sau tentative, (d) schimbarea este posibilă.

Cu toate acestea, oile Rocky Mountain constituie o populație sălbatică, iar studiile sunt mai greu de realizat decât la oile domestice. Oile domestice au fost cercetate în special în statul american Montana. În ceea ce le privește, Resko et al. (1996) (4) au arătat că nivelurile hormonilor sexuali masculini din sângele berbecilor heterosexuali sunt aproape duble fată de nivelurile berbecilor homosexuali.

Se știe însă că aceste niveluri hormonale se schimbă ca răspuns la experiențe, fiind discutabil dacă sunt înnăscute. Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca pierderea bătăliilor pentru pozițiile dominante să conducă la reducerea nivelurilor hormonale.

Au fost identificați berbeci "homosexuali" prin așezarea lor în niște dispozitive speciale în care puteau alege dintre două oi și doi berbeci pe care îi vedeau din spate (Price et al. (5)). Berbecul de probă trebuia să aleagă, în decurs de 10 minute, unul din patru animale pentru montă. Dacă animalul ales era mascul în cinci din cinci încercări, berbecul respectiv era clasificat ca homosexual. Pentru găsirea acestor berbeci "homosexuali" a fost necesară testarea unui număr mare de berbeci.

Există și alte explicații pentru tendințele homosexuale ale berbecilor. Geist (6) arată că berbecii consideră o insultă faptul că alții încearcă să se urce pe ei. Cum ar putea un berbec "ratat", care a pierdut toate bătăliile pentru supremație, să reacționeze în prezenta unui mascul legat? Ar putea foarte ușor (a) să-l lovească (b) să trateze dominarea ca pe o primă prioritate (c) dacă este mai inteligent decât alții, să profite și să se urce pe acel mascul pentru a-și afirma dominarea - odată cu aceasta le-ar avea la dispoziție pe toate femelele!

Un berbec cu probleme de miros ar putea să nu aibă preferințe sexuale clare. Acest lucru nu este deloc improbabil: un animal din 32 poate avea astfel de probleme (aceleași șanse și dacă arunci de cinci ori în sus o monedă și obții de fiecare dată pajură). Printr-o întâmplare, el ar putea alege masculul în locul femelei - de câteva ori la rând.

Există deci probleme în ceea ce privește fiabilitatea acestui test al "homosexualității" berbecilor.

Însă chiar și așa, procentul de berbeci homosexuali nu este 10, deși așa este prezentat în unele lucrări cu metodologii de testare mai puțin riguroase. În studiul lui Resko et al. (4), s-a început cu 400-500 de berbeci. La sfârșitul testării au găsit numai sase berbeci "homosexuali". Aceasta înseamnă puțin mai mult de 1%.

A existat ejaculare numai într-una din cinci încercări (la un alt grup cifra a fost de două ori mai mare). Aceasta indică mai degrabă un comportament sexual apatic. (De fapt, Alexander et al. (7) raportează date despre berbeci care din punct de vedere statistic nu prezintă nici o diferență între homosexualitate și o activitate sexuală redusă.) La fel stau lucrurile și cu studiul lui Stellflug și Berardinelli (Departamentul de Agricultură al SUA) (8) care au găsit numai un berbec homosexual într-un grup de 84. Deci, de ce să folosim berbeci pentru a argumenta o bază biologică pentru homosexualitate? Acești berbeci homosexuali reprezintă de fapt un grup marginal, apatic și inhibat din punct de vedere sexual.

Concluzii:

1. Testele folosite pentru depistarea homosexualității sunt îndoielnice
2. Bisexualitatea este mai frecventă - homosexualitatea exclusivă pare să fie rară
3. Incidența documentată este de aproximativ 1%
4. Mediul înconjurător are un rol considerabil.

Bibliografie

(1) Fizgerald, JA. (1997) Sexual orientation in Ellis L, Ebertz L, (eds). (1997) Sexual orientation: Toward biological understanding. Praeger, Westport, CT,

(2) Fisher,A; Matthews,L (Date not cited). www.cabi-publishing.org/bookishop/readingroom/0851003974/ch8.pdf

(3) Shackleton,DM (1991): Social maturation and productivity in bighorn sheep: are young males incompetent? Appl. Anim. Behav. Sci. 29, 173-184.

(4) Resko,JA; Perkins,A; Roselli,CE; Fitzgerald,JA; Choate,JVA; Stormshak,F (1996): Endocrine correlates of partner preference behavior in rams. Biol. Reprod. 55, 120-126.

(5) Price,EO; Katz,LS; Wallach,SJR; Zenchak,JJ (1988): The relationship of male-male mounting to the sexual preferences of young rams. Appl. Anim. Behav. Sci. 20, 347-355.

(6) Geist,V (1975): Mountain sheep and man in the northern wilds. Cornell University Press, Ithaca. 248 pages.

(7) Alexander,BM; Stellflug,JN; Rose,JD; Fitzgerald,JA; Moss,GE (1999): Behavior and endocrine correlates related to exposure of heterosexual, low performing and male-oriented domestic rams to rams and ewes in estrus. J. Anim. Sci. 77, 1869-1874.

(8) Stellflug,JN; Berardinelli,JG (2002): Ram mating behavior after long-term selection for reproductive rate in rambouillet ewes. www.nal.usda.gov/ttic/tektran/data/000013/83/0000138334.html.

Sursa: www.mygenes.co.nz

pagină sus