ACASĂ

HOMOSEXUALITATEA

ÎNTREBĂRI

MĂRTURII

CREDINȚĂ

SOCIETATE

RESURSE

NU-I ABANDONAȚI PE HOMOSEXUALII CARE CAUTĂ AJUTOR

Charles Socarides, Benjamin Kaufman, Joseph Nicolosi, Jeffrey Satinover și Richard Fitzgibbons

 

Să presupunem că unui tânăr, care caută ajutor pentru o problemă psihologică asociată cu anumite riscuri pentru sănătate și care îl face extrem de nefericit, i se spune de către specialiștii pe care îi consultă că nu există disponibil nici un tratament, că starea lui este permanentă și prestabilită genetic și că trebuie să-și accepte condiția. Poate că tânărul, nevrând să renunțe, se consultă cu alți specialiști însă primește același răspuns: "Nu putem face nimic. Acceptă-ți condiția."

Cum se va simți acest om și familia lui când, peste ani, ar descoperi că existau, de peste 60 de ani, numeroase abordări terapeutice pentru problema lui? Care ar fi reacția lui când ar afla că, deși nici una dintre aceste abordări nu garantează rezultate și că pot necesita o perioadă lungă de tratament, un pacient care dorește să urmeze un tratament dovedit are șanse să scape de acea problemă? Cum s-ar simți dacă ar descoperi că motivul pentru care nu a fost informat că există acel tratament a fost acela că anumite grupuri, din motive politice, făceau presiuni asupra specialiștilor pentru a nega existența acelui tratament?

Zi de zi avem tineri care solicită ajutor pentru că se confruntă cu atracții sexuale nedorite față de alți bărbați, și li se spune că condiția lor nu este tratabilă. Nu e de mirare că mulți dintre acești tineri cad în depresie sau disperare atunci când li se spune că ei nu pot avea parte de o viață normală, de o soție și copii.

Această disperare poate duce la acțiuni care le pun viața în pericol. Mulți tineri cu înclinații homosexuale, simțind că viața lor nu are valoare, aleg să se angajeze în relații sexuale neprotejate cu străinii. Epidemiologii știu că numărul de noi infecții cu HIV la tinerii implicați în activități homosexuale crește alarmant; în cadrul acestui segment de populație, mesajul cu "fac ce vreau, dar știu ce fac" găsește numai urechi surde. Un studiu recent a arătat că 38% dintre adolescenții homosexuali au întreținut relații sexuale neprotejate în ultimele șase luni.

Tinerii și părinții tinerilor cu risc au dreptul să știe că există disponibile o prevenție și un tratament efectiv. Au dreptul să ceară ca orice specialist pe care îl consultă să îi informeze despre toate opțiunile terapeutice și să le permită să aleagă pe baza celor mai bune dovezi clinice. O varietate de studii au arătat că între 25% și 50% dintre cei care au apelat la tratament s-au bucurat de îmbunătățiri semnificative. Dacă un terapeut simte că, din varii motive, nu poate trata acea problemă, atunci el are obligația să-l trimită pe pacient la cineva care poate.

De asemenea, acești tineri și părinții lor au dreptul să știe că, contrar propagandei din mass-media, nu există dovezi privind bazele biologice ale homosexualității. Un articol din noiembrie 1995 din Scientific American arăta că foarte mediatizatul studiu al lui Simon Le Vay nu a fost niciodată reluat și că studiul genetic al lui Dean Hamer a fost contrazis de un alt studiu.

Adevărul este că experiența clinică a multor terapeuți care lucrează cu persoane care se confruntă cu asemenea atracții și comportamente arată că există mai multe cauze și manifestări variate ale homosexualității. Nu există nici o categorie unică care să le descrie pe toate, problema fiind caracterizată printr-o sumă de simptome, incluzând un atașament excesiv față de mamă în timpul copilăriei timpurii, sentimentul că masculinitatea lui este deficitară și sentimente puternice de vină, rușine și inferioritate, care încep în adolescență.

Dacă dorința emoțională după un alt bărbat este în principal un un simptom al incapacității de a dezvolta o identitate masculină puternică, atunci dorința subconștientă a unui bărbat de a prelua masculinitatea unui alt bărbat poate fi mai importantă decât actul sexual. Scopul terapiei în aceste cazuri este de a-i ajuta pe clienți să înțeleagă diferitele cauze ale sentimentelor lor și de a-și întări identitatea masculină. Din experiența noastră clinică știm că acești bărbați devin mai confortabili și mai încrezători în masculinitatea lor, în timp ce atracțiile homosexuale se reduc semnificativ. În final, mulți găsesc libertatea pe care o căutau și pot avea relații normale cu femeile.

Există ajutor disponibil pentru bărbații care se confruntă cu dorințe homosexuale nedorite. Asociația Națională pentru Cercetarea și Terapia Homosexualității oferă informații pentru cei interesați să înțeleagă diferitele abordări terapeutice ale tratamentului. În plus, au apărut o serie de grupuri independente care oferă sprijin pentru cei care au asemenea probleme.

Ne pare rău pentru cei a căror viață le-a fost curmată de SIDA, dar trebuie și să ne gândim că mulți dintre tinerii care au murit de SIDA au căutat cândva ajutor pentru homosexualitatea lor, dar informația și speranța le-au fost refuzate. Mulți ar fi fost astăzi în viață dacă li s-ar fi spus unde să caute ajutor.

Dr. Socarides este profesor de psihiatrie la Colegiul "Albert Einstein" de Medicină. Dr. Kaufman este profesor de psihiatrie la University of California, Davis. Dl. Nicolosi este directorul unei clinici din orașul Encino, California. Dr. Satinover este psihiatru în Westport, Connecticut. Dr. Fitzgibbons este directorul unei clinici din West Conshohocken, Pennsylvania.

pagină sus